În data de 17 august 2026, Reprezentantul înalt al Uniunii Europene, Kaja Kallas, a anunțat în cadrul unui interviu cu ziarul german Welt că UE va introduce cea mai amplă serie de sancțiuni de la începutul războiului rus în Ucraina. Potrivit declarației, aproximativ 1.600 de persoane și entități vor fi noulî designați, iar numărul de entități rusești listate ar crește cu aproximativ un treisprezezec.
Detalii privind criteriile de listare
În cadrul deciziilor de listare, criteriul (g) include „persoane de afaceri de conducere care operează în Rusia”, membrii imediat ai familiei și alți beneficiari, precum și întreprinderi și entități implicate în sectoare economice ce furnizează o sursă substanțială de venituri guvernului rus. Acest criteriu nu necesită dovada unei contribuții la război, a finanțării acestuia sau a unei legături personale cu Kremlinul.
Potrivit raportului, criteriul (g) se bazează exclusiv pe relevanța economică în locul greșit, fără a demonstra o legătură personală cu guvernul rus. Pentru membrii familiei, suficient este să beneficieze de afacerea persoanei de conducere; responsabilitatea se atașează mariajului, relațiilor de sânge și participării la avere, fără a necesita un comportament propriu.
Judecata Curții de Justiție
Pe 26 martie 2026, Curtea Supremă a Curții de Justiție a confirmat această interpretare a criteriului (g) în cazul a cinci dosare îmbinate. În decizia sa, Curtea a susținut că un criteriu de listare poate include categorii de persoane cu un „legătură obiectivă indirectă” cu țara terță, fără a pune sub semnul întrebării validitatea sa.
Curtea a recunoscut că influența persoanelor de afaceri se înțelege în termeni puri economici, fără a demonstra o legătură personală cu guvernul rus sau capacitatea de a exercita influență. În plus, Curtea a respins argumentul că criteriul (g) vizează persoane pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce fac, considerând că este suficientă legătura indirectă pentru a fi legală.
Încălcarea drepturilor fundamentale
Potrivit analizei, criteriul (g) nu respectă cerințele de bază privind demnitatea umană, deoarece nu cere o bază factuală robustă a faptelor personale. Acest lucru contravine articolului 1 al Constituției Germaniei și al Carta drepturilor fundamentale a UE, care impune respectarea și protejarea demnității umane.
În concluzie, sancțiunile propuse, prin criteriul (g), pot transforma indivizii în instrumente ale politicii externe, fără a oferi o bază solidă pentru responsabilitatea personală, ceea ce ridică probleme semnificative privind drepturile fundamentale și proporționalitatea măsurilor.