Serviciul Român de Informații (SRI), în cooperare cu DIICOT, a anunțat că incendiul de pe 14 septembrie 2026 de la fabrica de armament Carfil din Brașov a fost un act de sabotaj orchestrat de Federația Rusă. Potrivit Bizday, rețeaua responsabilă era formată din doi cetățeni bieloruși, deja arestați în Germania, și un cetățean ucrainean căutat în Polonia. Evenimentul a avut loc în incinta platformei industriale Carfil, în imediata apropiere a societății CARFIL SA, filială a CN ROMARM.
Detalii despre rețea și coordonare
Economedia precizează că SRI, alături de parteneri interni și externi, a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Rusia, implicată în incendiul menționat. În raportul său se menționează că membrii rețelei sunt cetățeni din state ex-sovietice rezidenți în Uniunea Europeană și că, în prezent, se desfășoară proceduri judiciare atât în România, cât și în colaborare cu autorități din alte state europene. Această descriere coincide cu informațiile furnizate de Știrile ProTV, care subliniază prezența unor cetățeni din foste republici sovietice, fără a specifica naționalitățile.
În timp ce Bizday oferă numele și situația juridică a celor trei membri - doi bieloruși arestați în Germania și un ucrainean căutat în Polonia - celelalte două surse nu menționează aceste detalii concrete, limitându-se la a vorbi de „mai mulți cetățeni din state ex-sovietice”. Astfel, diferența principală constă în nivelul de granularitate al informațiilor despre membrii rețelei.
Obiective și scopuri ale sabotajului
Toate cele patru publicații subliniază că incendiul de la Carfil face parte dintr-o campanie mai amplă de sabotaj coordonată de Rusia în Europa. Conform Bizday, coordonatorii ruși au atribuit rețelei o serie extinsă de ținte din regiune, incluzând facilități de producție de armament, atât de stat, cât și private, și alte obiective cu interes militar și industrial. Economedia și Știrile ProTV repetă aceeași informație, precizând că lista de ținte nu se limitează la România.
În plus, Bizday menționează explicit că SRI a susținut că „misiunile rețelei nu se limitau la România”, o frază care apare și în textele Economedia și ProTV, confirmând coerența informației privind amploarea operațiunii. Astfel, nu există discrepanțe în descrierea scopului strategic al rețelei.
Metode de recrutare și operare
Economedia detaliază mecanismele de recrutare utilizate de rețea: inițial, prin oferte de bani pentru sarcini aparent inofensive, cum ar fi observarea sau fotografierea unor obiective, apoi trecând la activități mai grave, inclusiv incendii și asasinate. Se subliniază că recrutarea se desfășoară în principal prin rețele sociale și că membrii folosesc mijloace de plată și comunicații pe numele altor persoane pentru a-și ascunde identitatea.
Aceste detalii nu apar în Bizday, care se concentrează pe identificarea membrilor și pe legătura cu Rusia, și nici în Știrile ProTV, care nu intră în descrierea metodelor de recrutare. Diferența constă, așadar, în nivelul de profunzime al informațiilor privind tactica rețelei.
Reacții și pași următori
SRI, împreună cu DIICOT, Ministerul Apărării Naționale - Direcția Generală de Informații a Apărării și Ministerul Afacerilor Interne, continuă verificările privind operațiunile de sabotaj identificate pe teritoriul național. Bizday menționează explicit colaborarea cu DIICOT, în timp ce Economedia și ProTV se referă la „parteneri interni și externi” fără a enumera DIICOT în mod specific.
Toate sursele indică faptul că ancheta este în desfășurare și că procedurile judiciare sunt în curs, atât în România, cât și în alte state europene. Nu există informații suplimentare privind arestări suplimentare sau alte acțiuni concrete planificate, iar articolul rămâne deschis la evoluții viitoare.