Ministerul Greciei pentru Migrație și Azil, condus de Thanos Plevris, a propus joi, 1 octombrie, suspendarea dreptului de a solicita azil în Uniunea Europeană în situații de aflux masiv de migranți neregulați. Propunerea a fost prezentată la Consiliul Afaceri Interne din Luxemburg, conform diplomatului citat de Euronews. Măsura vizează posibilitatea returnării migranților fără evaluarea individuală a cererilor lor, marcând o schimbare semnificativă în politica UE privind migrația.
Propunere grecească
Mecanismul denumit „Special Derogation Regime” ar fi activat numai în circumstanțe excepționale, conform criteriilor stabilite de Atena. Aceste criterii includ o creștere rapidă a sosirilor neregulate, presiune asupra infrastructurii locale și dovezi că fluxurile migratorii sunt organizate sau facilitate de țări non-UE. Dacă se declanșează, regimul ar permite suspendarea temporară a cererilor de azil, utilizarea procedurilor accelerate de returnare și asistarea imediată a agenției de frontieră Frontex.
Propunerea grecească este inclusă în cadrul noului „European Emergency Response Framework”, o lege pe care Comisia Europeană urmează să o prezinte în lunile următoare pentru a combate sosirile neregulate și instrumentalizarea migrației la frontierele externe ale UE. În trecut, Grecia a suspendat procesarea cererilor de azil pentru o lună în martie 2020 și pentru trei luni în iulie 2025, ca răspuns la creșteri bruște ale sosirilor maritime din Libia.
Reacții ale statelor
Reacția altor state membre a fost, în mare parte, pozitivă. Un diplomat al UE a declarat că există o dorință clară de a analiza această propunere și de a evalua opțiunile disponibile. Polonia, Germania, Austria și Danemarca au fost menționate ca țări dispuse să sprijine măsura, potrivit informațiilor furnizate de Euronews.
Miniștrii de interne ai Germaniei și Austriei au subliniat că procedurile obișnuite de azil nu pot funcționa în fața unui aflux de 70.000 de persoane, în special tineri, într-o singură zi, considerând că nu există o situație umanitară, ci una generată de contrabanda și dezinformare. Miniștrii belgian, Anneleen Van Bossuyt, a pledat pentru eliminarea „tabuurilor” în vederea eficientizării returnărilor migranților neregulați.
Context și pași viitori
În cadrul aceleiași ședințe, miniștrii UE au aprobat final „Return Regulation”, o lege menită să accelereze returnarea migranților fără drept legal de ședere în UE. Reglementarea permite statelor membre să înființeze centre de deportare în afara blocului, cunoscute sub denumirea de hub-uri de returnare, prin acorduri cu țări terțe.
Euronews notează că, deși unele țări au suspendat temporar procesarea cererilor de azil, la nivelul Uniunii rămâne în discuție suspendarea dreptului de a solicita azil. În prezent, cererile de azil în UE au scăzut cu 17% în prima jumătate a anului curent comparativ cu aceeași perioadă din 2025, iar numărul total de solicitanți a fost de aproximativ 332.000, conform datelor citate.
Propunerea grecească a fost criticată de politicieni de stânga, experți în migrație și organizații ale societății civile, care avertizează că suspendarea unui drept fundamental ar fi fără precedent și ar putea submina garanțiile existente. Partidul Popular European a susținut recent măsura în contextul așa-numitelor „atacuri hibride”, în care state terțe ar facilita migrația la scară largă pentru a destabiliza frontierele UE.