În cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Strasbourg, europarlamentarul Siegfried Mureșan a indicat șase state membre care solicită reduceri ale bugetului UE pentru perioada 2028-2034: Germania, Austria, Olanda, Suedia, Finlanda și Danemarca, conform Mediafax.
Poziția celor șase state
Mureșan a subliniat că aceste țări, contribuționari neti la bugetul european, cer o diminuare a dimensiunii cadrului financiar viitor. El a avertizat că o astfel de abordare ar slăbi Uniunea Europeană în momentul în care Bruxelles trebuie să găsească resurse suplimentare pentru apărare, competitivitate, agricultură și investiții.
Europarlamentarul a precizat că tăierile propuse nu vor rezolva problemele de securitate și competitivitate și că ar fragiliza Europa. Potrivit lui Mureșan, Parlamentul European nu va vota un buget în care fondurile pentru fermieri și pentru politica de coeziune să fie insuficiente.
Impactul asupra României
Confruntarea este relevantă pentru România, deoarece țara depinde în mod semnificativ de alocările destinate politicii de coeziune și agriculturii. Mureșan a avertizat că, dacă aceste fonduri ar fi reduse, Parlamentul European ar putea respinge integral bugetul propus, răspuns pe care l-a confirmat categoric.
El a explicat că statele contribuitoare nete încearcă să limiteze creșterea bugetului, în timp ce țările care beneficiază masiv de fondurile de coeziune și agricultură au interesul să le păstreze neatinse.
Argumente economice ale lui Mureșan
Mureșan a folosit exemplul Germaniei, principalul contributor la bugetul UE, pentru a arăta că bugetele naționale au crescut semnificativ în ultimii ani. El a menționat că bugetul federal al Germaniei a crescut cu 55,8% în termeni absoluți în ultimii șapte ani, dar a subliniat că, în termeni reali, raportat la dimensiunea economiei, nu reprezintă o povară suplimentară.
Europarlamentarul a susținut necesitatea unui buget european mai ambițios și a propus identificarea de noi surse proprii de venit, cum ar fi taxarea marilor companii digitale, în locul reducerii fondurilor tradiționale pentru fermieri, autostrăzi și apărare.
Perspectivele negocierilor
În discuțiile privind noile „resurse proprii”, Bruxelles a prezentat variante precum veniturile din certificatele de emisii de carbon, mecanismele bazate pe deșeurile electronice și contribuțiile suplimentare ale companiilor globale. Aceste propuneri întâmpină rezistență din partea unor guverne care se tem de impactul asupra veniturilor naționale.
Președintele Consiliului European, António Costa, continuă turul capitalelor europene pentru a identifica pozițiile celor 27 de state înainte de etapa decisivă a negocierilor, cu obiectivul de a finaliza un acord bugetar până la sfârșitul anului, înainte de alegerile europene din 2027.