Administrația Trump a anunțat că va folosi Adunarea Generală a ONU din septembrie pentru a promova o declarație globală privind libertatea de exprimare, conform Digi24. Inițiativa vine în contextul criticilor repetate ale Casei Albe la adresa normelor UE care reglementează platformele online, pe care le califică drept cenzură. Declarația, a cărei versiune preliminară a fost obținută de POLITICO, este destinată să fie semnată de șefii de guvern la evenimentul ONU.
Originea declarației
Potrivit Digi24, POLITICO a primit o versiune preliminară a documentului pe care SUA l-a început să îl distribuie țărilor, în speranța unei adopții largi. Documentul denunță „noile legi” și „cadrele de reglementare” ale UE, susținând că acestea ar pune în pericol libertatea de exprimare în „țările cu tradiție democratică”. Această poziție reflectă atacurile constante ale Casei Albe și ale aliaților Partidului Republican la adresa reglementărilor din mai multe jurisdicții, în special din Uniunea Europeană.
Într-o postare de joi pe X, subsecretarul de Stat pentru diplomație publică, Sarah Rogers, a precizat că proiectul de declarație a fost elaborat în cadrul discuțiilor recente de la OCDE și are scopul de a promova transparența și consensul. Rogers a subliniat că declarația nu urmărește să prevaleze asupra Legii privind serviciile digitale (DSA) a UE, ci să ofere o orientare interpretativă pentru companiile americane din domeniul comunicării care respectă legislația străină.
Reacții europene
Două oficiale ale UE au confirmat că proiectul circulă în prezent la Bruxelles, pregătindu-se pentru planurile SUA de a organiza un eveniment public de semnare la ONU în septembrie. În cadrul Consiliului Uniunii Europene, diplomați și experți guvernamentali din cele 27 de state au discutat marți rezoluțiile privind „Protejarea și promovarea libertății de exprimare online”. Această discuție a evidențiat diferențele de abordare dintre Washington și Bruxelles în ceea ce privește reglementarea platformelor digitale.
Europarlamentarul german al Verzilor, Alexandra Geese, a calificat reacția administrației Trump ca fiind „teatru politic” și a susținut că aceasta încearcă să distragă atenția de la „adevărații cenzori: guvernul SUA și aliații săi corporatiști”. De asemenea, europarlamentarul liberal francez Sandro Gozi a descris inițiativa americană ca un „Wild West global”, în care platformele nu ar fi reglementate, și a afirmat că europenii nu împărtășesc această abordare.
Contextul legislativ
Legea DSA a UE consideră amenințările la adresa alegerilor drept un risc sistemic și a concentrat autoritățile de reglementare asupra dezinformării. Susținătorii mișcării MAGA susțin că aceste legi ar fi un pretext pentru a înăbuși anumite tipuri de discurs, iar declarația americană propune ca pedepsirea discursurilor false, dezinformarea, informațiile eronate sau discursul de ură să fie permisă doar când incită direct la violență. Această poziție contrastează cu viziunea europeană care promovează moderarea conținutului, nu cenzura.
Vicepreședintele ales al SUA, JD Vance, a declarat în februarie 2025 că cea mai mare amenințare pentru Europa nu era Rusia sau China, ci propriile acțiuni împotriva libertății de exprimare, subliniind astfel intensitatea retoricii anti-UE a administrației Trump. Declarația propusă de SUA, dacă va fi semnată la ONU, ar putea deveni un punct de referință în dezbaterile internaționale privind reglementarea online, în timp ce UE își menține angajamentul față de DSA și la combaterea discursului de ură și a dezinformării.