Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat pentru Digi24 că reactoarele de la Cernavodă nu vor fi repornite înainte de mijlocul lunii octombrie, în funcție de evoluția prognozelor privind debitul Dunării. Anunțul a fost făcut în dimineața zilei de 25 septembrie 2026, în contextul scăderii debitului și al necesității de a asigura apă pentru pompele de răcire ale reactoarelor.
Prognoza pe termen scurt
Potrivit Economedia, Bușoi a subliniat că prognoza pe următoarele zece zile arată lipsa unui nivel adecvat al debitului la intrarea în țară și la Cernavodă, condiție esențială pentru redeschiderea în siguranță a celor două reactoare. G4Media confirmă aceeași informație, precizând că nu se prevede posibilitatea redeschiderii în această perioadă, din cauza nivelului insuficient al apei pentru pompele de răcire.
În ambele publicații se menționează că, deși au existat două-trei zile cu ușoare creșteri ale debitului, următoarele zile vor aduce scăderi semnificative, fără a genera alarmă privind securitatea. Bușoi a adăugat că, deși există planuri de rezervă și comitete pregătite pentru diverse scenarii, nivelul actual nu permite redeschiderea reactoarelor.
Compensarea producției pierdute
Conform ambelor surse, pierderea producției de la Cernavodă va fi acoperită în mare parte prin importuri de energie electrică. Bușoi a explicat că importurile reprezintă principala sursă, susținute de funcționarea la capacitate maximă a grupurilor de la Complexul Energetic Oltenia, a centralelor pe gaz OMV Brazi și Iernutul vechi, precum și de alte centrale mai mici.
În plus, Bușoi a evidențiat rolul semnificativ al energiei solare și eoliene în reducerea necesarului de importuri. În timpul zilei, producția solară a compensat o parte din cerere, iar în serile cu producție eoliană ridicată, importurile au scăzut sub 1500 de megawați. În perioadele cu puțină producție eoliană, importurile au atins 2500 de megawați, dar rămân principala sursă.
Impactul asupra rețelei și perspectivele viitoare
Economedia menționează că, înainte de închiderea reactoarelor, surplusul de energie solară era exportat către sudul țării și Bulgaria, uneori la prețuri negative. Acest flux a încetat odată cu înlocuirea celor 1200-1300 de megawați în bandă prin capacități solare și eoliene, conform informațiilor furnizate de Bușoi.
G4Media subliniază că, în ciuda scăderii debitului și a imposibilității de a reporni reactoarele în perioada imediat următoare, autoritățile rămân vigilente și monitorizează evoluția prognozelor pe termen de zece zile, pregătind eventuale măsuri de urgență pentru a asigura securitatea energetică a țării.