Societatea Națională Nuclearelectrica S.A. a anunțat duminică că Unitățile 1 și 2 ale centralei nucleare Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, fără a prezenta niciun risc pentru securitatea nucleară. Decizia a fost luată în contextul nivelului foarte scăzut al Dunării, care a atins praguri critice pentru pomparea apei de răcire, iar oprirea afectează exclusiv producția de energie electrică.
Starea de oprire și măsuri de siguranță
Potrivit G4Media, Nuclearelectrica subliniază că centralei îi sunt disponibile multiple sisteme de răcire, activate în funcție de parametrii tehnici, asigurând funcțiile de securitate nucleară în orice moment, chiar și când reactoarele sunt oprite. În plus, autoritățile române au adoptat măsuri care mențin redundanța sistemelor de răcire, protejând pompele și completând soluțiile interne ale centralei.
Economedia scrie că, pe întreaga perioadă de oprire, securitatea nucleară este garantată prin sisteme redundante, proceduri specifice și echipe de specialiști alocate permanent. Ambele publicații precizează că situația nu generează riscuri pentru siguranța nucleară, ci afectează doar capacitatea de producție, echivalentă cu aproximativ 1.400 MW, adică 20% din producția națională.
Declarații oficiale și context hidrologic
Conform G4Media, Directorul General al Nuclearelectrica, Mihai Laurențiu Gioară, a declarat că perioada de oprire este folosită pentru mentenanță și creșterea rezilienței, iar în paralel se desfășoară consultări cu experți pentru soluții pe termen mediu și lung. El a adăugat că informații suplimentare vor fi comunicate acționarilor și publicului la momentul reconectării unităților la Sistemul Energetic Național.
Economedia reia aceeași declarație a lui Gioară și subliniază că activitățile de mentenanță și creștere a rezilienței vor continua până la reluarea funcționării în condiții de siguranță, confirmând că nu există riscuri pentru securitatea nucleară.
Diferențe în raportarea nivelului apei și declarațiile politice
G4Media menționează că nivelul Dunării la intrarea în țară este sub 1.200 m³/s, iar ANAR suplimentează cu 20 m³/s în perioada 10-18 octombrie, în condițiile în care nivelul la Cernavodă a ajuns la numai trei centimetri de limita operațională relevantă pentru pomparea apei de răcire. În plus, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat marți, 6 octombrie, că reactoarele nu vor fi repornite în următoarele zece zile.
Economedia, în schimb, raportează că nivelul apei a ajuns foarte aproape de limita operațională de -262 cm, fără a menționa declarația lui Bușoi sau debitul exact sub 1.200 m³/s. Astfel, diferența constă în modul de exprimare a pragului de nivel și în prezența sau absența informațiilor politice suplimentare.
Impactul asupra producției și pașii următori
Ambele surse subliniază că oprirea completă a Unităților 1 și 2 a scos din sistem o capacitate totală de 1.400 MW, afectând producția de energie electrică în România. Nuclearelectrica a precizat că, pe perioada opririi, se vor continua activitățile de mentenanță și că va informa acționarii și publicul printr-un nou comunicat la momentul reconectării la rețea.
În final, G4Media adaugă că, având în vedere prognozele hidrologice, unitățile vor rămâne în stare oprită sigură până când nivelul Dunării va permite reluarea funcționării în condiții de siguranță, iar ANAR va continua să suplimenteze debitul din acumularea Iezer în perioada menționată, în speranța unei creșteri a nivelului apei.