Un studiu publicat de Institutul Juan de Mariana, un think-tank liberal, arată că în Spania peste 53% din costul total al forței de muncă a unui lucrător mediu este alocat autorităților fiscale, conform datelor furnizate de Euronews. Analiza, realizată de șeful de cercetare Diego Sánchez de la Cruz, se referă la perioada guvernării premierului Pedro Sánchez și a fost prezentată în contextul anunțului unei alegeri anticipate.
Costul total al muncii
Conform raportului, din costul anual mediu al forței de muncă de 39.481 de euro, 21.144 de euro sunt destinați taxelor și contribuțiilor sociale, echivalentul a 53,60 euro pentru fiecare 100 de euro cheltuiți. Calculul include contribuțiile la asigurările sociale, impozitul pe venit, TVA și alte taxe, utilizând costul total al angajatorului ca bază, nu salariul brut.
Institutul a documentat anterior 141 de majorări fiscale între 2018 și 2026 și estimează că un contribuabil mediu plătește 460.600 de euro în taxe pe parcursul vieții, echivalentul a aproape 30 de ani de salariu mediu în Spania sau 16,4 ani dacă se ia în calcul salariul mediu. Aceste cifre subliniază amploarea poverii fiscale în contextul creșterii veniturilor din taxe și contribuții cu 39,7% din 2018.
Impactul asupra serviciilor publice
Deși raportul recunoaște că cheltuielile pentru sănătate au crescut cu 43% și pentru educație cu 40%, autorii susțin că serviciile publice s-au deteriorat, menționând o creștere de 28% a listei de așteptare pentru intervenții chirurgicale, ajungând la 853.509 pacienți, și un timp mediu de așteptare de 102 zile pentru a vedea un specialist. Rezultatele raportului PISA din 2025 sunt, de asemenea, invocate pentru a ilustra declinul calității educației.
Datoria publică a atins 1,763 trilioane de euro, cu aproximativ 600 de miliarde în plus față de opt ani în urmă, iar raportul subliniază că un sfert din fiecare euro alocat pensiilor provine din contribuții guvernamentale, evidențiind presiunea financiară asupra bugetului de stat.
Condițiile pieței locative și salariale
Studiul arată că chiria medie, de 1.080 de euro, depășește salariul mediu al unui tânăr lucrător, de 1.048 de euro, iar doar 15,2% dintre tineri locuiesc independent, cel mai scăzut nivel din 2006. Autorii atribuie această situație deficitului de locuințe, menționând că, din 2021, s-au format 1,16 milioane de noi gospodării, comparativ cu doar 465.000 de locuințe finalizate pe piață.
Raportul critică plafonarea chiriei introdusă prin legea locuințelor, asociind-o cu scăderi semnificative ale contractelor de închiriere: 43% în Barcelona, 44% în Navarra și 51% în A Coruña. În ceea ce privește salarizarea, se recunoaște o creștere de 66% a salariului minim, dar autorii susțin că aceasta a generat o „comprimare salarială fără precedent”, iar cifrele șomajului ar fi distorsionate de lucrătorii inactivi cu contracte sezoniere permanente.