Deficitul bugetului general consolidat al României a scăzut la 3,82% din PIB în primele nouă luni ale anului 2026, față de 5,35% în aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și analizate de Curs de guvernare. Scăderea a fost înregistrată în contextul în care veniturile bugetare au crescut semnificativ, în timp ce cheltuielile au crescut cu o rată mai lentă.
evoluția deficitului
Potrivit Curs de guvernare, deficitul a scăzut la 3,82% din PIB în primele nouă luni din 2026, în condițiile în care ritmul de creștere al veniturilor a fost dublu față de cel al cheltuielilor și investițiile publice au fost finanțate în proporție de peste 70%. Spotmedia adaugă că deficitul a înregistrat 78,52 miliarde de lei, în scădere față de 102,47 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut, ceea ce reflectă o reducere de 1,53 puncte procentuale.
Spotmedia detaliază că veniturile bugetului au atins 522,07 miliarde de lei, cu 11,8% mai mult decât în perioada ianuarie-septembrie 2025, în timp ce cheltuielile au crescut cu 5,5% până la 600,59 miliarde de lei. Astfel, diferența dintre încasări și plăți a fost de aproximativ 78,5 miliarde de lei, iar deficitul a rămas sub nivelul anului anterior.
sursele creșterii veniturilor
Spotmedia precizează că principalul factor al reducerii deficitului a fost creșterea veniturilor, în special din taxe și impozite, dar și din fonduri europene. Încasările din TVA au ajuns la 18,27 miliarde de lei, cu 24,8% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, datorită modificării cotelor de TVA în 2025. Impozitul pe salarii și venit a crescut cu 7,8% la 47,27 miliarde de lei, iar impozitul pe profit a înregistrat o majorare de 8,7% la 30,13 miliarde de lei.
Contribuțiile de asigurări, destinate finanțării sistemului de pensii și sănătate, au adus 165,40 miliarde de lei, în creștere cu 6,8%, iar încasările din impozitele și taxele pe proprietate au crescut cu 29,9% până la 11,80 miliarde de lei. Fondurile europene au contribuit cu 48,79 miliarde de lei, cu 39,3% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent, dintre care 22,69 miliarde de lei au provenit din PNRR.
evoluția cheltuielilor
În ceea ce privește cheltuielile, Spotmedia menționează că acestea au atins 600,59 miliarde de lei în primele nouă luni, cu unele categorii în scădere și altele în creștere. Cheltuielile cu salariile din sectorul public au scăzut cu 4,54 miliarde de lei, ajungând la 122,14 miliarde de lei, reducerea fiind atribuită limitării sporurilor și altor măsuri de austeritate.
În contrast, cheltuielile cu dobânzile la datoria publică au crescut la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 8,9% la 77,34 miliarde de lei, în principal din cauza plăților mai mari în domeniul sănătății. Asistența socială a rămas aproape neschimbată la 187,93 miliarde de lei, iar subvențiile au fost menționate parțial în surse, fără detalii suplimentare.
reacții și perspective
Ministrul finanțelor, Eugen Nazare, a declarat că „bugetul anului viitor nu trebuie să fie un inventar al promisiunilor politice”, subliniind necesitatea menținerii unei discipline fiscale stricte. Potrivit Curs de guvernare, această afirmație vine în contextul în care investițiile publice au fost finanțate în proporție de peste 70%, sugerând un echilibru între creșterea veniturilor și susținerea proiectelor de dezvoltare.
Spotmedia adaugă că Ministerul Finanțelor explică creșterea veniturilor prin modificările aduse planului și accelerarea utilizării banilor europeni, având în vedere apropierea termenului final de implementare a PNRR. Nu există informații suplimentare despre eventuale măsuri legislative viitoare, iar sursele nu menționează alte declarații politice sau reacții din partea opoziției.