Vineri dimineață, piețele financiare europene au înregistrat o ușoară reducere a randamentelor obligațiunilor, în urma uneia dintre cele mai puternice scăderi ale acestora din ultimii ani. Potrivit Euronews, randamentul obligațiunii franceze pe 10 ani (OAT) a ajuns în jur de 4,67%, în scădere față de aproximativ 4,7% în primele ore ale zilei, în timp ce randamentul Bund-ului german pe 10 ani a cotat la 3,59%, ușor sub nivelul de 3,61% înregistrat anterior.
Factori de presiune asupra Franței
Diferența dintre costurile de împrumut pe 10 ani ale Franței și Germaniei a depășit pragul de 110 de puncte de bază în această săptămână, atingând nivelul cel mai larg din criza datoriilor eurozone din 2012, conform Euronews. Această creștere a premiumului de risc reflectă îngrijorările investitorilor legate de datoria franceză și de incertitudinile electorale, amplificate de retrogradarea ratingului efectuată de agenția Scope.
Euronews menționează și riscul unui eventual tur de scrutin prezidențial în 2027, în care s-ar putea confrunta extremă dreapta cu extremă stânga, precum și costul asigurării datoriei franceze împotriva unui default, care a atins cel mai înalt nivel din aproape un deceniu.
Reacții pe piața americană
În paralel, randamentul obligațiunii americane pe 30 de ani a atins nivelul maxim din 2004, situându-se în jur de 5,5%, în contextul unei creșteri a prețurilor la petrol și a temerilor privind inflația persistentă și datoria guvernamentală în creștere, relatează Euronews. Randamentul pe 10 ani, care influențează ratele ipotecare, a atins niveluri nevăzute din 2007, iar rata medie a creditului ipotecar pe 30 de ani a urcat la 7%, cu un punct procentual peste nivelul de dinaintea războiului din Iran.
Nick Saunders, CEO al platformei de investiții Webull UK, a subliniat că atât obligațiunile, cât și acțiunile scad din cauza inflației, iar combinația de șocuri energetice și război a ridicat prețurile, în timp ce creșterea economică a încetinit, conform Euronews. El a comparat situația cu anii 1970, când șocurile energetice și presiunea salarială au determinat creșteri ale randamentelor britanice și scăderi ale acțiunilor.
Perspective ale economiștilor
Economiștii de la Oxford Economics, Ricardo Amaro și Daniel Kral, au adoptat o perspectivă mai moderată, considerând că „spike-ul ratei dobânzii este în mare parte temporar, reflectând o reevaluare a răspunsurilor de politică monetară la creșterea prețurilor energetice”, conform Euronews. Ei au adăugat că majoritatea bugetelor guvernamentale pot absorbi costurile mai mari datorită maturității medii lungi a datoriilor.
Totuși, Euronews precizează că Franța și, într-o măsură mai mică, Italia, ar necesita o strângere fiscală de peste un punct procentual din PIB pentru a compensa creșterile susținute ale costurilor de finanțare, în scenariul sever. În contrast, Spania, Grecia și Portugalia ar fi mai bine poziționate să facă față presiunii, conform aceleiași surse.