AirBaltic a solicitat luni protecție în baza Capitolului 11 din legislația americană a falimentului, iar conform Digi24 această situație amplifică temerile privind o iarnă dificilă pentru companiile aeriene mai mici, având în vedere costurile ridicate ale combustibilului menținute de conflictul cu Iranul.
Impactul costurilor combustibilului
Conform Digi24, prețul combustibilului pentru avioane s-a dublat de la declanșarea războiului, la sfârșitul lunii februarie, menținând presiunea asupra marjelor reduse ale companiilor aeriene de nișă. Analistul John Strickland a subliniat că „companiile mai mici, de nișă, sunt cele mai expuse riscului”, iar blocajul în Strâmtoarea Ormuz este identificat ca principalul factor al menținerii prețurilor ridicate.
Aceste costuri au generat cea mai gravă criză de costuri pentru sectorul aerian de după pandemia de COVID-19, conform relatării Digi24, afectând în special operatorii low-cost care depind de tarife reduse pentru atragerea călătorilor.
Reacția altor companii aeriene
Wizz Air a înregistrat pierderi operaționale în primul trimestru, iar compania estimează că veniturile vor continua să scadă, în ciuda reducerii tarifelor și a unui record de 8,7 milioane de pasageri în august. Totuși, Wizz Air susține că lichiditățile solide, programul de hedging pentru combustibil și o flotă tânără îi permit să continue investițiile și expansiunea, conform declarațiilor lui James Halstead, managing partner la Aviation Strategy.
AirAsia caută capital nou după pierderi repetate și o restructurare agresivă, iar Air Transat încearcă să-și stabilească activitatea prin reducerea costurilor și creșterea productivității, conform informațiilor din relatarea originală.
Consecințe pentru companiile naționale
În contextul deteriorării pieței, companiile aeriene naționale mai mici ar putea ceda rute rivalilor cu resurse financiare mai mari; în august, CEO-ul Wizz Air, Jozsef Varadi, a declarat interesul pentru preluarea rutelor TAROM. TAROM a răspuns pentru Reuters că falimentul nu este un scenariu pe masă, precizând că își reînnoiește flota și își reconstruieste strategia pentru a răspunde nevoilor clienților.
Condițiile dificile ar putea accelera consolidarea industriei europene, împingând operatorii mai mici către grupuri precum IAG, Lufthansa sau Air France-KLM, iar Norse Atlantic a început în iulie un proces pentru o posibilă vânzare sau fuziune.
Viitorul airBaltic
AirBaltic caută un nou investitor strategic, însă până în prezent niciunul nu și-a exprimat public interesul. Lufthansa, care deține 10 % din compania letonă, a precizat că nu intenționează să-și majoreze participația. Analiștii consideră că procedura Chapter 11 ar putea oferi airBaltic șansa de a se restructura și supraviețui, citând exemplul redresării companiei SAS.