În ședința de joi, Consiliul de administrație al BNR a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an și să păstreze rata pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%. Rata pentru facilitatea de depozit a rămas la 5,50%, iar nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută au fost menținute nealterate.
Decizia de politică monetară
Potrivit Ziarul Financiar, BNR a menținut dobânda-cheie la 6,50% pe an, iar rata pentru Lombard la 7,50%. Rata pentru depozite a rămas la 5,50%. În plus, BNR a păstrat nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Previziunea inflației
Conform Ziarul Financiar, BNR estimează că rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, în principal din cauza creșterii prețurilor combustibililor și energiei și din mărirea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare, în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an. Evoluția cursului de schimb al leului este, de asemenea, un factor semnificativ.
Evoluția inflației în ultimele luni
Ziarul Financiar raportează că rata anuală a inflației a înregistrat o scădere substanțială în primele două luni din T3 2026, coborând la 8,1% în iulie și la 6,17% în august, de la 10,42% în iunie. Această scădere se datorează epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și majorării cotelor de TVA și a accizelor în perioada similară a anului anterior. Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a scăzut în august 2026 la 6,3%, de la 9,2% în iunie 2026.
Presiuni dezinflaționiste și incertitudini
Potrivit Ziarul Financiar, presiunile dezinflaționiste tot mai evidente sunt așteptate în perspectivă mai îndepărtată, din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuată în acest an. Aceste măsuri au implicații favorabile asupra anticipațiilor inflaționiste și de natură să conducă la ajustarea deficitului de cont curent. BNR subliniază că incertitudinile mari rămân asociate, inclusiv în actuala situație politică internă și în măsurile potențial adoptate în viitor pentru consolidarea bugetară.
Impactul conflictului și al crizei energetice
Conform Ziarul Financiar, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică pot exercita efecte potențiale asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor. Aceste factori pot afecta dinamicile economice și inflația la nivel european și mondial, influențând percepția de risc față de regiune și costurile de finanțare. BNR consideră că absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu și ale războiului din Ucraina.
Rolul reformelor structurale și al tranziției energetice
Ziarul Financiar menționează că BNR subliniază importanța realizării reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice. În această conjunctură, absorbția fondurilor europene este considerată esențială pentru a contrabalansa efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu. De asemenea, BNR evidențiază deciziile de politică monetară ale BCE și Fed și atitudinea băncilor centrale din regiune ca factori relevanți.