În data de 26 septembrie 2026, Elena Lasconi, fostă candidată la alegerile prezidențiale, a adresat o serie de critici aduse președintelui Nicușor Dan, în special ideii sale privind un „naționalism sănătos”. În acea zi, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Lasconi a subliniat dezamăgirea față de prestația președintelui și a exprimat regretul că a susținut candidatura lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier. În același timp, a criticat comportamentul lui Dan în întâlnirile oficiale, inclusiv cea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Critica asupra „naționalismului sănătos”
Conform Gândul, Lasconi a catalogat ideea de „naționalism sănătos” a președintelui ca fiind „o prostie”, subliniind că nu există o astfel de noțiune concretă. În cadrul interviului său la Digi24, a afirmat că patriotismul ar trebui măsurat prin rezultate concrete, nu prin declarații publice. Gândul subliniază că Lasconi a menționat că ar trebui să se concentreze pe problemele reale, nu pe simboluri naționale.
Potrivit Mediafax, Lasconi a ridicat aceeași problemă, dar a adăugat că președintele a folosit „naționalismul sănătos” în contextul întâlnirii internaționale a tinerilor ortodocși (ITO 2026). În discursul său, Dan a menționat că spațiul public este dominat de demagogi și defetiști, iar el însuși se poziționează ca vocea celor care lucrează pentru România. Mediafax detaliază că Lasconi a susținut că politicienii ar trebui evaluați pe baza faptelor concrete, nu pe baza simbolurilor naționale.
Reacția la comportamentul oficial al președintelui
Gândul raportează că, în timpul întâlnirii cu președintele ucrainean, Lasconi a criticat comportamentul lui Dan, considerând că „nu se poate așa ceva” și că „suntem de râsul lumii”. În acel moment, președintele a menționat nevoia unui „naționalism sănătos” pentru a contracara vocea demagogilor. Lasconi a subliniat că nu există o astfel de noțiune și că ar trebui să se concentreze pe realități concrete.
Mediafax adaugă că, în acea întâlnire, Dan a vorbit despre nevoia unui „naționalism sănătos” și a menționat că spațiul public este dominat de demagogi. Lasconi a ridicat această problemă și a subliniat că nu există o astfel de noțiune. În plus, a criticat faptul că președintele se prezintă ca „lumina olimpicul” și a ridicat că mulți români se simt rușina.
Evaluarea propriei implicări electorale
Potrivit Mediafax, Lasconi a recunoscut că cea mai mare greșeală a fost decizia de a candida la Președinție. Ea a spus că s-a pregătit pentru campanie cu 2-3 ani înainte și că a încercat să răspundă la toate întrebările primite în timpul campaniei. În plus, a menționat că a învățat din mers și că a fost nevoită să se adapteze rapid la cerințele electorale.
Gândul nu menționează această parte a interviului. În schimb, Gândul se concentrează exclusiv pe critica ideii de „naționalism sănătos” și pe faptul că Lasconi a susținut că patriotismul ar trebui să fie măsurat prin rezultate concrete.
Reacția la susținerea lui Ilie Bolojan
Mediafax detaliază că Lasconi a susținut inițial candidatura lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier, considerându-l un profesionist cu experiență administrativă. În plus, a menționat că Bolojan a făcut din Oradea un oraș superb și a fost președintele Consiliului Județean. Ulterior, după ce a văzut acțiunile lui Bolojan, Lasconi a regretat că a susținut candidatura lui și a criticat modul în care acesta a gestionat proiectele publice.
Gândul nu menționează această parte a declarațiilor Lasconi. În schimb, Gândul se concentrează pe critica ideii de „naționalism sănătos” și pe faptul că Lasconi a subliniat importanța rezultatelor concrete.
Perspectiva asupra viitorului electoral
Potrivit Mediafax, Lasconi a spus că se gândește foarte serios dacă va candida din nou la alegeri. Ea a menționat că dorește să lase în urmă proiecte locale la Câmpulung Muscel, inclusiv școli, spitale și parcuri pentru copii. În plus, a subliniat că ar dori să se concentreze pe îmbunătățirea infrastructurii locale.
Gândul nu menționează planurile viitoare ale Lasconi. În schimb, Gândul se concentrează exclusiv pe critica ideii de „naționalism sănătos” și pe faptul că patriotismul ar trebui să fie măsurat prin rezultate concrete.