Într-o analiză publicată în Journal of Social and Personal Relationships, cercetătorii Tim Cole și Kellie Stonebrook au investigat motivele pentru care partenerii mint în relații. Studiul a implicat un eșantion de participanți care au raportat diferite tipuri de minciuni, iar rezultatele au evidențiat trei grupuri distincte de comportament.
Strategic Soothers
Acest grup, reprezentând 48% din participanți, folosește minciuna pentru a evita conflictele și pentru a menține armonia. Membrii raportează un nivel moderat de satisfacție în relație și un stil de atașament nesigur față de partenerii transparenți. Cole subliniază că, deși minciuna poate reduce temporar conflictele, ea nu elimină costurile emoționale asociate nesiguranței din relație.
Transparent Partners
Cu 38% din participanți, această categorie recurg foarte rar la minciună și declară cele mai ridicate niveluri de satisfacție. Membrii prezintă un stil de atașament sigur și consideră sinceritatea strategia implicită de gestionare a apropiării și intimității.
Antagonistic Strategists
Cei care reprezintă 14% din eșantion, folosesc minciuna în aproape toate formele ei: pentru a atrage atenția, pentru a evita responsabilitatea, pentru a evita intimitatea sexuală sau pentru a provoca suferință partenerului. Aceștia raportează cea mai scăzută satisfacție în relație și cele mai mari frecvențe ale comportamentelor înșelătoare. Scorurile ridicate la trăsături precum narcisismul, machiavelismul, psihopatia și sadismul cotidian se observă în această categorie.
Contextul terapeutic
Psihoterapeutul sistemic Denisa Zdrobiș subliniază că în terapie se pune accent pe contextul în care apare minciuna, nu doar pe existența acesteia. Ea evidențiază importanța siguranței relaționale pentru a facilita exprimarea vulnerabilităților și pentru a evita confruntările punitive. În cazurile de minciune constantă, Zdrobiș menționează posibilitatea de infidelități repetate, secrete financiare, ascunderea dependențelor și gaslighting.
Concluzii
Rezultatele indică că motivul din spatele minciunii spune mai multe despre starea relației decât neadevărul în sine. Diferențele între tipurile de mincinoși se bazează pe nivelul de nesiguranță în atașament și pe trăsăturile de personalitate antagonice, nu pe conținutul minciunii. Înțelegerea acestor tipare poate ajuta la identificarea problemelor care pot fi reparate și la recunoașterea celor care necesită intervenție terapeutică.