Într-o declarație video, istoricul și profesorul universitar Ioan Aurel Pop a explicat motivele pentru care consideră ideologia „woke”, „cancel culture” și eliminarea bustului poetului Octavian Goga din Iași ca simptome ale unei societăți în delir. Pop a susținut că corectitudinea politică reprezintă o formă de cenzură și că aceasta poate duce la auto-cenzurare în rândul publicului.
Exemple concrete
Pop a menționat că în universitățile americane se promova viitorii profesori pe criterii diferite de merit, iar la Anglia piesa lui Shakespeare „Neguțătorul din Veneția” a fost întreruptă la jumătatea stagiunii pentru că cineva a susținut că conținea discriminare și antisemitism. Aceste exemple au fost folosite pentru a ilustra cum se transformă în practică ideologia „woke”.
Expoziție de artă
La Muzeul de Artă al României a fost deschisă expoziția „Ia românească”, care a inclus tablouri ale lui Matisse și Grigorescu intitulate „Țigănci”. Pop a relatat că directorul muzeului a spus că provin din Ministerul Culturii și că trebuie scrise așa pentru a permite deschiderea expoziției. Acest incident a servit ca exemplu al cenzurii culturale.
Antiromânismul și xenofobia
Pop a pus sub semnul întrebării activitatea ONG-urilor care, potrivit lui, ar promova xenofobia. El a întrebat: „Cine ne apără pe noi de antiromânism?” și a explicat că aceste organizații ar putea întări antiromânismul și xenofobia prin interzicerea statuilor și a numelor de străzi. Pop a avertizat că societatea trebuie să învețe că toți au un loc sub soare pentru a nu fi subiectul acestor idei.
Libertatea de lectură
Pop a subliniat dreptul de a citi orice dorim în propria casă. El a spus că dacă cineva este acuzat de apologia legionarismului și a citit cărți precum Radu Gyr sau Părintele Lăcătușu, nu ar trebui să fie pedepsit pentru conținutul lecturii. Acest punct a fost folosit pentru a argumenta că cenzura personală este periculoasă.
Bustul lui Goga
În martie 2026 bustul poetului Octavian Goga a fost îndepărtat din zona Copou a municipiului Iași, pe cererea Asociației pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad. Pop a comparat această acțiune cu perioada stalinistă, când poeți români erau considerați burghezi periculoși. El a subliniat că astfel de decizii pot fi parte a unei cenzuri culturale.
Concluzie
Pop a concluzionat că dacă societatea permite cenzura personală și culturală, se alunecă pe o pantă dictatorială. El a subliniat necesitatea protejării drepturilor individuale și libertății de exprimare pentru a evita o atitudine de auto-cenzurare.