Metforminul, medicamentul de diabet de tip 2 utilizat de peste 60 de ani, a dobândit un nou rol în 2024, conform unui studiu publicat în Science Advances. Cercetătorii de la Baylor College of Medicine au descoperit că, pe lângă acțiunea clasică asupra ficatului și intestinului, metforminul acționează și în creier, în special în hipotalamusul ventromedial.
Descoperirea mecanismului cerebral
În experimentele pe șoareci, metforminul a ajuns în hipotalamusul ventromedial și a redus efectele unei stări asemănătoare diabetului prin inhibarea proteinei Rap1. Când cercetătorii au folosit șoareci modificați genetic, fără Rap1 în acea regiune, metforminul nu a mai avut același efect, deși alte medicamente antidiabetice au continuat să funcționeze.
Neuronii SF1 și potențialul terapeutic
Mai departe, studiul a identificat tipul de neuroni implicați: neuronii SF1 din hipotalamusul ventromedial. Acești neuroni devin activi când metforminul ajunge în creier, deschizând posibilitatea unor tratamente mai precise care să țintească exact această cale biologică, nu doar efectele generale ale medicamentului în întregul organism.
Relevanța pentru tratamentul diabetului
Metforminul este un medicament ieftin, vechi și folosit pe scară largă. Dacă mecanismul cerebral va fi confirmat și la oameni, medicii și cercetătorii ar putea încerca să amplifice exact această cale pentru a obține tratamente mai eficiente împotriva diabetului de tip 2. Autorii studiului subliniază că noul rezultat schimbă felul în care înțelegem acest medicament.
Conexiuni cu alte efecte observate
Studiile recente au sugerat că metforminul ar putea avea efecte și asupra proceselor de îmbătrânire. Un studiu din 2025 a arătat că, în grupul de femei în vârstă cu diabet de tip 2, inițierea tratamentului a fost asociată cu un risc cu 30% mai mic de deces înainte de 90 de ani comparativ cu sulfonilureele. Autorii subliniază că este o asociere observațională, nu dovadă cauzală.
Viitorul cercetărilor
Cercetătorii de la Baylor vor analiza dacă aceeași semnalizare Rap1 din creier ar putea sta și la baza altor efecte atribuite metforminului, inclusiv cele legate de creier și îmbătrânire. Această descoperire aduce un nou cadru pentru a explora beneficiile medicamentului, fără a nega mecanismele clasice.
Limitări și precauții
Metforminul are efecte adverse cunoscute, mai ales digestive, și trebuie folosit doar în context medical adecvat. Descoperirea nu transformă metforminul într-un medicament-minune peste noapte, dar evidențiază complexitatea unui tratament considerat complet înțeles.