Liderii NATO s-au reunit pe 7 și 8 iulie la summitul de la Ankara, într-un context de securitate tot mai tensionat. Pe agenda discuțiilor se aflau principalele provocări cu care se confruntă alianța, de la consolidarea apărării europene până la creșterea producției din industria de apărare, relatează Reuters.
Unitatea și clauza 5
Oficialii NATO au subliniat că unul dintre obiectivele lor principale este menținerea unității și a angajamentului SUA față de clauza articolului 5 al alianței, care specifică că un atac asupra unuia dintre membrii săi este un atac asupra tuturor.
Crizele transatlantice
Alianța s-a confruntat în acest an cu două crize care au alimentat tensiunile în relația transatlantică: pretențiile președintelui american Donald Trump privind proprietatea asupra Groenlandei, un teritoriu autonom al Danemarciei, stat membru al NATO, și furia sa față de aliații NATO din cauza reacției acestora la războiul din Iran.
Președintele SUA a calificat alianța drept un „tigru de hârtie” și a declarat că ia în considerare retragerea din NATO. Secretarul general al alianței, Mark Rutte, a încercat să atenueze tensiunile, folosind o combinație de lingușeli și date pentru a-l convinge pe Trump că membrii europeni ai NATO își îndeplinesc promisiunile.
Finanțarea și reconfigurarea
Administrația Trump a presat guvernele europene să-și asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei, în timp ce Washingtonul încearcă să aloce mai multe resurse regiunii Indo-Pacific.
Unele schimbări sunt deja în curs: Washingtonul a decis să reducă fondul de capacități militare americane puse la dispoziție NATO în caz de criză, iar membrii europeni ai NATO au acoperit aproape toate lacunele. Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a anunțat, de asemenea, o nouă revizuire a desfășurării trupelor americane în Europa și a amenințat că va reține o parte din contribuțiile SUA către NATO dacă aliații „paraziți” nu își vor respecta angajamentele privind cheltuielile de apărare.
Investițiile europene
Oficialii europeni afirmă că depun eforturi pentru a-și intensifica eforturile în domeniul apărării. Totuși, unii au pus sub semnul întrebării abordarea SUA, susținând că o tranziție necesită timp și exprimându-și îngrijorarea cu privire la imprevizibilitatea politicii venite de la Washington.
Membrii europeni ai NATO și Canada se află sub o presiune semnificativă pentru a-și spori investițiile în apărare, atât pentru a îmbunătăți capacitatea de descurajare și apărare împotriva Rusiei, cât și pentru a-i demonstra lui Trump că iau în serios cererile sale privind redistribuirea sarcinilor.
Provocarea producției
Pe Ankara, se așteaptă ca membrii NATO să anunțe contracte noi în valoare de zeci de miliarde de dolari. Totuși, unii oficiali și-au exprimat frustrarea că producția nu a crescut în ritmul pe care îl sperau și că încă sunt necesari ani de zile pentru a obține anumite comenzi.
Conducerea NATO a solicitat industriei să colaboreze, să deschidă noi linii de producție și să livreze mai rapid. Se așteaptă ca liderii NATO reuniți la Ankara să reitereze faptul că Rusia reprezintă o amenințare pe termen lung la adresa securității euro-atlantice.
Sprijinul pentru Ucraina
Membrii europeni ai NATO continuă să finanțeze ajutorul pentru Kiev, la mai bine de patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei. Fondurile sunt canalizate prin diverse modalități, inclusiv asistență bilaterală, un împrumut din partea Uniunii Europene și inițiativa „Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei” (PURL), în cadrul căreia țările europene plătesc pentru a furniza Ucrainei arme americane.
Deși majoritatea liderilor europeni afirmă că sunt hotărâți să continue să sprijine Kievul, menținerea unui nivel ridicat de finanțare rămâne o provocare, pe fondul altor solicitări asupra bugetelor naționale și al îngrijorării din unele capitale cu privire la faptul că anumite guverne europene contribuie în mod disproporționat mai mult decât altele.